“And Somewhere under layers and layers of skin cold impulses run as trains dressed in the steel shell under the atmospheres. Repeated beats break walls and veins, cut arteries and muscles and rip vocal chords crushing the cries”
“Si undeva pe sub straturi si straturi de piele circula impulsuri recica trenurile imbracate in carcasa de otel sub atmosfere. Batai sacadate rup pereti si vene, despica artere si muschi si taie corzi vocale sfaramand strigate”
1 response so far ↓
Emma // December 12, 2007 at 10:35 am
Şi totuşi există o eternă Luciană care nu concepe realitatea fără a o explica prin cinci alte realităţi simultane. Şi totusi stau pe blogul tău, îmi place muzica. (da, ştiu, sadic în sensul în care, in loc să zic că mă interesează ce scrii, zic că-mi place muzica) Cred că rămân la un catren tare simpatic care descrie păcatul dragostei:
“Se spune că pe cei ce beau, Cerul o să-i condamne
Cât adevăr e-n asta n-aş putea să ştiu
Dar daca băutorii şi îndrăgostiţii, doamne, se vor duce-n iad,
Desigur că Raiul e pustiu”
(ok, ok, se axează mai mult pe băutură…subtil)