Ma plimbam cu Deedee (sau Didi, sau Didou [didu], sau Didiloi [didloi/didiloa], cum preferi) spre scoala. Fete vesele, in intarziere, nu ne grabeam deloc. De ce ne-am fi grabit? Doar aveam ca prima ora ora de franceza. Si drept a doua ora, tot franceza. Profesoara intarzie de cele mai multe ori (e o femeie foarte ocupata si muncitoare -jos palaria :d ) asa ca nu pare sa existe vreun motiv serios de ingrijoare. Dupa o conversatie relativ lunga pe aceasta tema (de la Sucado pana la coltul Ambasador-ului), ca urmare a trecerii in graba a strazii si a stimularii clacxonului mai multor masini, ne gasim un nou subiect.
L: “Astia se grabesc sa stea la stop. La ora asta sunt o groaza … “
D:”Masinile sunt peste tot!!”
Masinile ne controleaza, ne atrofiaza muschii picioarelor si ne fac sa intarziem la serviciu: cu ele ramai blocat in trafic, cu ele nu mai mergi pe jos decat pana la magazinul de la colt ca sa iei paine, cateodata nici pana acolo (vezi proful nostru de mate dintr-a IX-a). Cu masinile arati cool… de masini se indragostesc unii si nu se mai lasa…
Bineinteles, acum sa recunoastem si rostul masinilor: sunt foarte folositoare, si, defapt, ele iti salveaza de multe ori fundul – ajungi mult mai repede acolo unde iti doresti, esti relativ autonom in ceea ce priveste calatoritul si asa mai departe. Daca stii sa folosesti cu cap masina (si e valabil pentru orice altceva), totul e ok. Imagineaza-ti asta putin… ei, asa da!
